marți, 24 iunie 2014

Dulceață de trandafiri cu scorțișoară


Au fost iar flori în trandafirul meu de Damasc. Din ce mi-a mai rămas în urma ploilor, am lăsat ceva petale și de dragul curții, dar mare parte din bogăția lui a luat drumul sticlelor, anul acesta, pentru sirop.
Ce am făcut cu celelalte? Vedem acum, într-un alt episod din serialul ”Trandafirul meu roz”. :)) (Găsiți episoadele anterioare aici.)


De data asta, am făcut dulceață de trandafiri cu scorțișoară. Cantitățile sunt date de câte flori sănătoase și proaspete reușiți să strângeți din tufa de trandafir. Apă cât să fiarbă petalele, zahăr câtă apă, sare de lămâie cât să stropiți petalele curățate și praf de scorțișoară cu moderație.

duminică, 22 iunie 2014

Un magiun blond: gem de caise cu fistic

Dintre piersici și caise, am preferat mereu piersicile, dacă ar fi să le mănânc proaspete. Dar, făcute gem, caisele parcă sunt mai bune: nu sunt sufocant de dulci, dar au parfum și lasă o urmă acrișoară și vioaie. Iar dacă ce găsești în piață vine dintr-un cais de-al nostru, românesc, pacă gemul cu fistic iese mai bun decât orice poți cumpăra într-un borcan care poartă caiselșe pe etichetă. 
Dar să vedem lista de cumpărături pentru gemul nostru de caise cu fistic. 
În primul rând, un kilogram și jumătate de caise și un pumn de fistic, o jumătate de lămâie și un pic de rom. Cantitatea de zahăr am calculat-o după ce am curățat caisele și le-am făcut bucățele: zahărul a fost o treime din cantitatea de caise pregătită pentru fiert, respectiv cam 400 de grame. 

luni, 9 iunie 2014

Jeleu de căpșuni cu coajă de portocală

Știi că a venit vara atunci când vezi în piață căpșuni de-ai noștri, crescuți pe pământ și în aer liber, nu aduși de cine știe unde și copți în hârtie, în lădițele puse frumos în container. Și când apar, parcă nu știi ce să faci să le păstrezi cât mai mult savoarea, să te bucuri de ei și atunci când n-or mai fi.

duminică, 18 mai 2014

Cum să reciclezi o ceapă


 

Prin alte părți ale lumii, nu-i nicio rușine să folosești la maximum tot ce ai, inclusiv resturile de la bucătărie. Numai la noi, treaba asta-i îți pune un fel de etichetă de „zgârie-brânză / coate goale / mațe fripte”. 
Dar nu-i nicio rușine în asta: pentru mulți, este vorba despre maximizarea utilizării resurselor și de un mod plăcut de a petrece timpul, meșterind pentru diverse proiecte.

marți, 22 aprilie 2014

Pâine de secară cu semințe

Când pregătești mai multe feluri de mâncare pentru zilele de sărbătoare, pare mai simplu să mergi să cumperi pâine decât să te apuci să faci una. Dar ce farmec mai are mâncarea bună fără o felie de pâine proaspătă și la fel de bună alături? 
Cam așa am gândit eu zilele astea, pentru Paște... După o prima pâine cumpărată de nevoie, am pus la treabă cuptorul și rețeta mea de pâine de secară cu semințe. Este rețeta la care am ajuns după multe încercări mai mult sau mai puțin reușite petrecute în timp și pe care o iubesc foarte mult. Pe baza ei, pot să improvizez destul de mult fără să greșesc, atâta vreme cât nu modific cantitățile de apă / lapte, făină și drojdie.

luni, 21 aprilie 2014

Despre Paștele nostru...

Nu-s poate cele mai frumoase, dar sunt pictate de noi, mai cu strâmbături, mai cu lacrimi că dunga nu-i tocmai dreaptă (”parcă atunci când desenam Angry Birds ieșeau mai drepte dungile”). Și că a curs vopseaua roșie peste verde. Și că cea portocalie s-a uscat prea repede. Și că... și că...
Și totuși, sunt cele mai frumoase pentru noi, chiar dacă au dungile strâmbe și vopseaua amestecată pe ici, pe colo. Ne rămând nu doar câteva poze, ci și amintirile timpului petrecut împreună, în căutarea dungii perfecte.
Pentru asta sunt sărbătorile, nu? Pentru lucruri dragi făcute împreună, pentru timp petrecut cu cei dragi și pentru amintiri care rămân dincolo de arhiva virtuală. 
Hristos a înviat și să fiți iubiți, dragilor!